Sari la conţinut.

Blog

Fluxul Atom pentru Blog

  1. Trepte matematice cl. V-VIII

    Domnica Ioana Dzitac, Trepte matematice - Cl. a V-a, Ed. Focusprint, 2010Partea I (Introducere): PDFPartea a II-a (Continut): PDF Domnica Ioana Dzitac, Trepte matematice - Cl. a VI-a... citeşte mai mult

  2. Am început studiile la New York University Abu Dhabi

    ... citeşte mai mult

  3. Admisă la New York University din 11.000 de candidaţi

    Admisă la New York University din 11.000 de candidaţi - detalii AICI

  4. Orice sfârşit e şi un nou început: Bacalaureatul Internaţional o nouă provocare a vieţii mele!

    ... citeşte mai mult

  5. 19 iunie 2015...

    #13; 19 iunie 2015... sfârşit de an şcolar, un ultim an şcolar pentru mine în sistemul de învăţământ românesc...un an plin de provocări, dar şi de satisfacţii... citeşte mai mult

DZIȚAC DOMNICA IOANA

Curriculum Vitae (RO / EN) & Lista de lucrări

Portofolii

   

Undergraduate student at New York University Abu Dhabi, Computer Science & Mathematics & Psychology


Extemporal despre mine însămi

Deseori obişnuiesc să meditez şi să aştern câteva rânduri despre mine însămi, alegând uneori şi această formă a extemporalului, deoarece prin intermediul lui, ajung să mă cunosc mai bine, să înţeleg de unde derivă iubirea mea pentru frumos şi plăcerea mea pentru a scrie. Este un altfel de extemporal, nu la matematică, nu la română,…, este un extemporal al trăirilor din cartea vieţii mele prin care mă redescopăr, un extemporal al inimii prin intermediul căruia prind contur şi putere vise pe care doresc să le îndeplinesc.

Îmi place să privesc şi să ascult cum valurile mării cântă, dansează şi lovesc stâncile de pe mal, apoi se întind parcă relaxându-se pe nisipul umezit al ţărmului. Îmi place să privesc în jur şi să citesc fericirea pe chipul celor pe care-i văd, iar privirile sau gesturile lor să dezvăluie sentimente de iubire; …mă întristează despărţirile şi cuvintele de rămas bun, precum şi faptele necugetate, neglijenţele şi răutăţile oamenilor.

Ador să păşesc în viaţă cu licăriri în ochi, cu zâmbete pe faţă şi scopuri măreţe în inimă. Îmi place să nu mă uit după furtuni, ci să mă bucur de lumina Soarelui. Iubesc excursiile în aer liber, bulevardele, oraşele, cafenelele, muzica, sportul, oamenii, iubesc şi preţuiesc viaţa, în general.

Mă simt onorată că trăiesc şi pot acumula cunoştinţe, pot asculta, pot acţiona, pot iubi, pot privi cerul albastru, Soarele alunecând după linia orizontului sau stelele licărind.

Îmi place să acord importanţă fiecărei zile din viaţa mea, îmi place să fiu sfetnicul propriilor mele vise, vise care pleacă spre viitor şi care prind aripi şi forţă asemeni unui balon înălţat ajutat de vânt. Îmi place să trec peste orice barieră care se iveşte în peisajul călătoriei mele prin viaţă şi să-mi clădesc viitorul pe care mi l-am zugrăvit.

Mi-am dorit mereu să fiu făuritoarea unei lumi ideale, în care să fie mult verde, copaci şi flori, păsări şi animale, cer albastru şi ploi liniştite după care să răsară curcubeul, o lume ideală în care toţi oamenii să se nască cu speranţă, în care iubirea între oameni să existe cu adevărat. Mi-am dat însă seama că, până să pot construi o lume ideală în afara mea, într-un loc pe Pământ sau altundeva în Univers, este nevoie să-mi făuresc o lume ideală în interiorul meu. Astfel, am creat în interiorul meu, o planetă pentru lumea mea, căreia i-am dat forma inimii mele; am numit-o: planeta sufletului meu. Am creat un monument al naturii, un paradis, plin de oaze de linişte, lagune albastre, munţi, păsări, animale, izvoare, grădini cu flori; am creat o lume de vis pentru mine şi persoanele speciale din viaţa mea; în fiecare dimineaţă mă trezesc şi pătrund în acest paradis unde, după o plimbare care mă încântă, devin parcă mai bună, mai puternică, mai încrezătoare, mai plină de viaţă şi, parafrazându-l pe Jimmy Dean, chiar dacă nu pot schimba direcţia vântului, reuşesc să-mi aranjez velele pentru ca întotdeauna să ajung la destinaţie.

Îmi place să cred că viaţa mea de până acum a fost dominată în majoritatea ei de lumini, umbrele fiind puţine şi nesemnificative. Am avut şansa ca în anii de gimnaziu să primesc în viaţa mea o mare binecuvântare, un mentor, care de-a lungul anilor m-a învăţat cât de important este să privesc, să tind, prin tot ceea ce fac, spre înălţimi. De atunci, de câte ori am participat la concursuri, simpozioane, proiecte cu diverse prezentări, înainte, priveam către cer şi mă gândeam la sfaturile atât de utile primite şi, aproape toate participările mele au fost încununate cu succes, iar în timp am învăţat să zbor spre înălţimi. Cuvântul care mă caracterizează cel mai bine este cuvântul zbor, deoarece îmi place să prind din zbor cu uşurinţă ideile, să mă joc inteligent cu ele, să le dezvolt, să le dau formă şi viaţă. Iar, pentru ca zborul meu să fie cât mai înalt, îmbrăţişez baschetul, sportul care mă propulsează spre cer. Poate din acelaşi motiv, iarna zbor cu schiurile ori de câte ori am ocazia.

Ador să caut şi să găsesc fericire în fiecare zi, să mulţumesc pentru fiecare nouă dimineaţă, pentru sănătatea mea, a celor dragi mie, a planetei sufletului meu şi a planetei pe care m-am născut. Simt cum fiecare întrebare din extemporalul vieţii, despre mine, despre viaţă, despre Univers, cum fiecare mesaj citit, fiecare imagine privită, mă înalţă către stele.

septembrie 2013,
Ioana Dziţac


Altele...

Motto-uri preferate după care-mi ghidez paşii în viaţă:

“Trebuie să îndrăzneşti totul ca să câştigi totul” (Honore de Balzac)

“Nu pot schimba direcţia vântului, dar pot să-mi aranjez velele pentru ca întotdeauna să ajung la destinaţie” (Jimmy Dean)

Motto-ul zodiei Vărsător:

Devin din ce în ce mai clară şi spontană în orice domeniu şi mă dedic din ce în ce mai mult nevoilor fiinţei mele interioare.

Algoritmi: Dacă –atunci - altfel

Înapoi sus.